Sănătatea mintală reprezintă o componentă esențială a securității și sănătății în muncă, iar prevenirea riscurilor psihosociale trebuie să constituie o preocupare constantă în orice organizație. În acest context, Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad se alătură Campaniei Europene pentru locuri de muncă sigure și sănătoase ,, Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”, o inițiativă care pune în centrul atenției necesitatea anticipării și gestionării riscurilor psihosociale și a schimbărilor care influențează mediul de muncă.

Riscurile psihosociale și consecințele aferente pentru sănătatea psihică și fizică reprezintă unele dintre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă. Pe lângă efectul lor negativ asupra sănătății individuale, riscurile psihosociale pot avea și un impact negativ asupra eficienței organizațiilor, precum și asupra economiilor naționale.

Stresul, anxietatea și depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă ce afectează lucrătorii europeni. Discuțiile despre sănătatea psihică și menționarea provocărilor de la locul de muncă se află încă sub umbra fricii de stigmatizare. Cu toate acestea, proporția lucrătorilor care declară că se confruntă cu factori de risc care le pot afecta negativ sănătatea psihică este de aproape 45%. Însă, atunci când sunt considerate mai degrabă o problemă organizațională decât o vină individuală, riscurile psihosociale pot fi abordate în același mod structurat și organizat ca alte riscuri legate de securitate și sănătate în muncă.

Prin urmare, Campania de sensibilizare se concentrează pe anticiparea și gestionarea schimbării și pune accentul pe riscurile psihosociale și ergonomice, riscurile specifice perioadei actuale în care digitalizarea accelerată, telemunca și noile tehnologii redefinesc piața muncii.

Riscurile psihosociale apar din cauza unei proiectări, organizări și gestionări deficitare a muncii, precum și a unui context social deficitar al muncii, și pot avea rezultate psihologice, fizice și sociale negative. Câteva exemple de condiții de lucru care generează riscuri psihosociale sunt volumul de muncă excesiv, solicitările contradictorii și lipsa de claritate a rolului, neimplicarea în luarea deciziilor care îl afectează pe lucrător, lipsa de influență asupra modului în care se desfășoară activitatea, schimbările organizaționale prost gestionate, insecuritatea locului de muncă și comunicarea ineficientă, precum și lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor.

Atunci când se analizează cerințele postului, este important să nu se confunde factorii de risc psihosocial, de exemplu volumul excesiv de muncă, cu condițiile în care desfășurarea muncii poate fi stimulativă și uneori dificilă, existând un mediu de lucru favorabil, în care lucrătorii sunt suficient de autonomi și sunt bine pregătiți și motivați să dea tot ce au mai bun. Un mediu psihosocial bună calitate îmbunătățește performanța și dezvoltarea personală, precum și bunăstarea fizică și psihică a lucrătorilor.

Lucrătorii suferă de stres atunci când cerințele generale ale activității lor profesionale sunt excesive și le depășesc capacitatea de a face față. Pe lângă problemele psihice asociate, de exemplu sindromul de burnout, anxietate, depresie și chiar intensități de sinucidere, lucrătorii care suferă de stres prelungit pot dezvolta probleme grave fizice, de exemplu boli cardiovasculare sau afecțiuni musculo-scheletice.

Pentru organizație, printre efectele negative se numără performanțele economice slabe în general, creșterea absenteismului și a prezentismului (lucrători care se prezintă la muncă chiar dacă sunt bolnavi și neputând funcționa eficient), o rată mai mare de fluctuație a personalului, precum și rate mai mari de accidente și vătămări. Absențele legate de probleme psihice și ratele mai mari de accidente și vătămări, împreună cu alte cauze legate de locul de muncă, sunt un element important care contribuie la creșterea ratelor de pensionare anticipată. Estimările privind costurile pentru întreprinderi sunt semnificative și se ridică la miliarde de euro la nivel național.

Obiectivele Campaniei „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”, sunt următoarele: să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța abordării noilor riscuri, ajutând la dispariția neînțelegerilor frecvente; să promoveze evaluarea riscurilor, prin oferirea de informații cu privire la instrumentele practice și prin crearea de ocazii de a face schimb de bune practici; să se adreseze categoriilor de lucrători cu nevoi specifice și celor expuși unui nivel mai ridicat de riscuri, prin furnizarea unor informații adaptate și a unor exemple de bune practici; să crească nivelul de cunoaștere a cadrului legislativ în vigoare pentru protejarea lucrătorilor, precum și să evidențieze evoluțiile politicilor din domeniu.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad se alătură acestei campanii europene de informare și conștientizare, subliniind importanța identificării, evaluării și prevenirii riscurilor psihosociale la locul de muncă. Sănătatea mintală reprezintă o componentă esențială a securității și sănătății în muncă, iar crearea unor condiții de muncă adecvate contribuie atât la protejarea lucrătorilor, cât și la buna funcționare și dezvoltare a organizațiilor.

Prin această campanie, Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad încurajează angajatorii să acorde o atenție sporită riscurilor psihosociale și să adopte măsuri adecvate pentru prevenirea acestora, precum și să promoveze un climat de muncă bazat pe comunicare eficientă, respect, implicare și sprijin.

Prevenirea riscurilor psihosociale este o responsabilitate comună a angajatorilor și lucrătorilor. Prin informare, conștientizare, evaluarea corespunzătoare a riscurilor și aplicarea măsurilor de prevenire, putem contribui la crearea unor locuri de muncă în care sănătatea mintală și bunăstarea lucrătorilor să fie protejate.

 

Biroul de presă al ITM Arad