• nu are calitatea de asigurat;

• nu beneficiază de vechime în muncă;

• nu beneficiază de şomaj;

• nu are dreptul la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente de muncă, boli profesionale;

• nu beneficiază de asigurări de sănătate etc.

Prin urmare, muncind în afara cadrului legal, lucrătorul suportă de unul singur  toate riscurile şi consecinţele negative ale acestei opţiuni pe piaţa muncii.

 Munca fără forme legale, implică riscuri şi pentru angajator cum ar fi:

♦  amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă  ;

♦ închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă( art.264 alin.3 din Codul Muncii);

♦ imposibilitatea unui control asupra lucrătorului în legătură cu calitatea şi cantitatea muncii. De asemenea, angajatorul nu poate angaja răspunderea civilă şi penală pentru lucrătorii care produc pagube la locul de muncă etc.

Practicarea unei activităţi fără forme legale presupune acceptul celor două părţi.

Reamintim ceea ce ar trebui să ştie persoanele care lucrează fără forme legale:

♦ dacă desfăşoară activitate la un angajator  fără încheierea unui contract individual de muncă pot fi sancţionate  cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;

♦ contractele individuale de muncă încheiate, se înregistrează de către angajator, în registrul general de evidenţă a salariaţilor,  cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză;

 ♦ la solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat să îi elibereze acestuia:

 – copii ale documentelor existente în dosarul personal;

                 – copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind înscrierile referitoare la persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general de evidenţă şi din dosarul personal, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării;

♦ Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

 Dacă nu îl primesc ar trebui să reclame acest lucru la ITM, însă există o reţinere din partea lor pentru a nu rămâne fără „job”.

Cei mai mulţi din aceşti lucrători la „negru” reclamă când au încetat activitatea sau când au intrat în conflict cu angajatorul.

Dincolo de necunoaşterea  legislaţiei şi reticenţei faţă de reprezentanţii instituţiilor, putem afirma că unul dintre cele mai nocive fenomene de pe piaţa muncii este până la urmă complicitatea dintre lucrătorul la „negru” şi angajator.

La începutul acestei săptămâni, inspectorii de muncă din cadrul compartimentului relaţii de muncă au constatat la un angajator (care are ca obiect de activitate „activităţi generale de curăţenie a clădirilor”) faptul că au prestat activitate 287 de persoane fără a avea încheiate contracte individuale de muncă, din care 193 sunt femei.

Ţinând cont că primirea la muncă a mai mult de 5 persoane – potrivit art. 264 alin. 3 din Codul Muncii – constituie infracţiune, cazul se află în atenţia Inspectoratului Judeţean de Poliţie Arad – Seviciul de investigare a Fraudelor.

                                                                                              Inspector şef,

                                                                                              Vanci Valentin

Pages: 1 2