• Definire şi forme de manifestare

Expresia uzitată pentru munca fără forme legale este munca “la negru” şi reprezintă o activitate profitabilă desfăşurată înafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidenţiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucrătorul fiind la discreţia celui în folosul căruia prestează munca.

Munca în afara cadrului legal este prezentă şi se manifestă sub mai multe forme, dintre care amintim:
Activitate nenormată, total neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată înafara contractului individual de muncă sau convenţiei civile, fără stat de plată legal întocmit şi plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidenţierea normei de timp, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în nici un fel a persoanei care prestează munca;
Muncă parţial neevidenţiată şi nefiscalizată realizată prin evidenţă dublă şi aşa numita plată “în mână” reprezentând plus faţă de evidenţa din documente;
Incorecta evidenţiere a producţiei realizate în norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucrătorul fiind abuzat şi aflându-se la discreţia patronului;
Munca pe convenţia de 3 ore pe zi care în realitate se desfăşoară în intervalul de 8 – 12 ore pe zi;
Specula, comerţul ilicit şi contrabanda;
Munca ocazională, în sezon; Activitatea domestică în gospodăriile populaţiei;Munca în aşa numitele “perioade de probă”, neevidenţiată în documente.Activităţile economice în care au fost identificate cazuri de muncă “la negru”.
Din experienţa anterioară a inspectoratului a rezultat că munca “la negru” este favorizată în toate sectoarele economiei în care se manipulează bani numerar, context în care activitatea comercială în accepţiunea cea mai largă a termenului, este zona predilectă de manifestare.
Ca urmare, în judeţul Arad munca “la negru” se întâlneşte în construcţii, prestări de servicii, comerţul organizat şi neorganizat, stradal, în pieţe, târguri dar şi în sectoare greu accesibile cum sunt agricultura şi exploatările forestiere.
Există muncă “la negru” şi în activităţile industriale şi de tip industrial, în special în localităţile din judeţ, dar fenomenul nu este de amploare.
O particularitate a muncii “la negru” în judeţul Arad, dată fiind poziţia sa geografică, o constituie contrabanda cu produse prin micul trafic şi comerţul ilicit. Se întâlneşte în special în marile pieţe şi târguri din municipiu şi judeţ.

• Cauzele muncii “la negru”

Cauzele muncii “la negru” sunt extrem de variate, au o determinare multifactorială şi ţin de situaţia economică a angajatului şi angajatorului la un moment dat, de nivelul de instruire a acestora şi nu în ultimă instanţă, de cadrul legal şi regimul sancţionator.
Apreciem ca semnificative următoarele cauze:
– dezechilibrul dintre cererea şi oferta de locuri de muncă pe piaţa muncii, datorat dispariţiei marilor unităţi industriale sau a restructurării acestora cu personal restrâns;
– fiscalitatea apreciată drept ridicată de către majoritatea operatorilor de pe piaţa muncii;
– existenţa economiei subterane;
– faptul că marea majoritate a angajatorilor sunt adepţii politicii de obţinere a unor profituri importante pe termen scurt, în detrimentul strategiilor de dezvoltare a firmei pe termen mediu şi lung;
– instabilitatea economico-financiară a unor întreprinderi private din categoria IMM-urilor;
– vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionale rezultată din faptul că îşi găsesc cu greu un loc de muncă conform cu pregătirea de specialitate şi experienţa în domeniu;
– nivelul scăzut al reconversiei profesionale;
– veniturile mici ale unei părţi importante din populaţia activă şi foarte mici pentru pensionari şi nevoia presantă de completare a acestora până la nivelul de acceptabilitate al individului;
– numărul mare de absolvenţi a diferitelor forme de învăţământ în căutare de lucru, ca rezultat al unor cifre de şcolarizare care nu ţin cont de cererea de pe piaţa muncii, ci sunt dictate fie de dorinţa menţinerii cu orice preţ a instituţiei de şcolarizare, fie din raţiuni comerciale;
– regimul sancţionator doar pentru angajator, nu şi pentru angajat.

• Dezavantajele muncii “la negru”

Munca fără forme legale prezintă o serie de dezavantaje, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
Între dezavantajele muncii “la negru” pentru angajat menţionăm următoarele:
– nu beneficiază de salariul minim pe economie, sporuri salariale determinate de vechime, condiţii de muncă;
– nu beneficiază de reducerea normei de timp ca urmare a condiţiilor de muncă;
– nu i se plăteşte diurnă pentru deplasare şi detaşare şi indemnizaţia de transport;
– nu primeşte indemnizaţie de transfer;
– nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit şi alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie), pentru studii etc.;
– nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul;
– nu are dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente înafara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
– nu beneficiază de prestaţii şi asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă cum sunt: indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă, indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parţial gratuit şi reabilitare profesională;
– nu beneficiază de indemnizaţia pentru maternitate (concediu pre şi post natal) precum şi pentru creşterea copilului sau îngrijire de până la 2 ani sau îngrijirea copilului bolnav. (Aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni realizat în ultimele 12 anterioare producerii riscului);
– nu beneficiază de pensie de limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate sau de urmaş;
– nu se acordă ajutorul de deces;
– nu beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamentaţie gratuită sau compensată; nu se bucură de drepturile protective privind securitatea şi sănătatea în muncă, de echipament de lucru şi protecţie şi alimentaţie antidot la care ar avea dreptul în funcţie de specificul activităţii;
– nu beneficiază de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;
– nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională precum şi alte măsuri active legal reglementate în vederea exercitării unei activităţi sau ocupării unui loc de muncă;
– nu i se plătesc tichete de masă;
– nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor;
– nu exercită drepturile colective constituţionale cum sunt: dreptul la asociere în sindicate, la negocierea contractului colectiv de muncă;
– este limitat dreptul la creditare bancară, etc.

În consecinţă, muncind înafara cadrului legal angajatul suportă de unul singur toate riscurile şi consecinţele negative ale acestei opţiuni pe piaţa muncii.

Deşi în mai mică măsură, munca “la negru” implică riscuri şi pentru angajator. Dintre acestea amintim:
– amendă contravenţională pentru încălcarea prevederilor art. 4 din Legea 130/1999 (angajatorul nu înregistrează convenţiile civile în registrul special sau nu stabileşte prin hotărârea organului colectiv de conducere domeniile de activitate pretabile la raportul de muncă atipic, pe convenţie civilă);
– amendă contravenţională pentru încălcarea prevederilor art. 15 din Legea 130/1999 (angajatorul primeşte la muncă o persoană fără să încheie un contract de muncă sau o convenţie civilă);
– amendă contravenţională conform Legii 19/2000 privind dreptul la pensie şi alte asigurări sociale;
– amendă contravenţională conform Legii 76/2002 pentru necomunicarea posturilor vacante;
– răspundere penală conform legilor 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale;
– răspunderea civilă delictuală pentru toate pagubele pricinuite de lucrători terţilor; răspunderea materială constând în calculul şi plata contribuţiilor la bugetul statului cu toate influenţele legale (majorări de întârziere, penalităţi şi dobânzi).Urmare celor mai sus inserate conchidem că multitudinea formelor de răspundere legală ar trebui să fie în măsură să descurajeze angajatorul tentat să-şi asume riscul muncii “la negru”.
De asemenea, nu ar trebui să fie neglijat nici faptul că pe termen lung, organizaţia va avea performanţele concurenţionale atenuate de calitatea, creativitatea şi ataşamentul îndoielnice ale unor lucrători „la negru”, pentru o firmă de care nu sunt legaţi prin nimic.

• Căi şi modalităţi de combatere a muncii „la negru”

În acţiunea de combatere a fenomenului muncii fără forme legale la nivelul ITM Arad vor fi utilizate atât metode directe, de control şi sancţionare, cât şi indirecte, de influenţare pe termen mediu şi lung a atitudinii părţilor faţă de raportul de muncă. Ambele metode au un pronunţat caracter de prevenire.
Metodele directe, de control care vor fi utilizate în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Arad în scopul identificării şi sancţionării muncii „la negru” vor fi armonizate cu caracteristicile particulare ale acestui tip de muncă, purtând în acelaşi timp şi amprenta mobilului urmărit de inspectorul de muncă şi a stilului personal al acestuia. În toate cazurile profesionalismul, flerul şi seriozitatea inspectorului – funcţionar public – vor fi elemente ce vor concura la realizarea unui control eficient. Scopul controlului va fi acela de a determina partea sau părţile implicate şi vizate, să respecte legalitatea şi să formeze mentalităţi clare în acest sens, cu efect pozitiv imediat şi de durată.

Metodele de control care se vor aplica vor fi determinate şi de poziţia geografică a judeţului Arad, de structura populaţiei, de nivelul şi particularităţile economice. Astfel, oferta de muncă mai dezvoltată decât în alte zone din România precum şi poziţia de judeţ de graniţă implică mai multă mobilitate din partea locuitorilor şi chiar ingeniozitate în abordarea unor raporturi de muncă. Ca atare, metoda de control şi desfăşurarea acestuia în timp va fi adaptată acestor circumstanţe.
În acţiunea de control, ITM Arad îşi propune să abordeze următoarele metode:
metoda directă, care implică o evaluare generală a modului în care agentul economic aplică şi respectă legislaţia muncii şi care are la bază discuţiile cu persoane abilitate şi reprezentative din firmă cu atribuţiuni de conducere şi de evidenţa resurselor umane, precum şi documentaţia scriptică solicitată de inspector şi pusă la dispoziţie, pentru studiu, de interlocutorul său. Inspectorul va explicita dispoziţiile legale incidente angajatorului şi va încheia acte de control pe care le va însuşi sau nu angajatorul şi le va comunica conform procedurii legale cu respectarea termenelor de prescripţie;
metoda controlului tematic inopinat care poate fi determinată de conjuncturi care reclamă abordarea în regim de urgenţă a unei verificări limitative la o temă propusă care de regulă prezintă eficienţă în ceea ce priveşte scopul şi mobilul controlului. Această metodă este la îndemână şi va fi uzitată pentru identificarea şi sancţionarea muncii “la negru”;
metoda controlului în situaţii „de criză” se va folosi în situaţii în care inspectorii sunt sesizaţi prin scrisori, reclamaţii şi plângeri despre încălcarea unor drepturi subiective ale persoanelor angrenate în activităţi neevidenţiate, situate înafara legii; metoda controlului de tip campanie se va desfăşura în regim planificat şi va urmări în primul rând prevenţia încălcării sau aplicării necorespunzătoare a legii dar şi efectul punitiv. În context ne propunem să abordăm de această manieră munca copilului, conştientizarea unor categorii de populaţie(cum sunt rromii) în ceea ce priveşte legislaţia muncii şi consecinţele încălcării ei. Această metodă de control va fi abordată în unele perioade prestabilite în programele inspectoratului şi cu privire la unele sectoare ale economiei judeţului.Funcţie de criteriul de desfăşurare în timp, controlul va putea fi nocturn sau diurn. Alegerea timpului de control va fi determinată de particularităţile agenţilor economici controlaţi şi va fi aprobată de conducerea inspectoratului. In ceea ce priveşte componenţa echipelor de control, acestea vor putea fi omogene, constituite numai din inspectori de muncă ai ITM Arad sau mixte cu participarea poliţiei, sindicatelor sau altor organe şi organisme, funcţie de conjunctură.Vom efectua atât controale tematice inopinate, cât şi planificate. În aceste acţiuni vor fi antrenaţi şi reprezentanţi ai salariaţilor, ai sindicatului din unitate, unde e cazul, cât şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene. Inspecţia privind munca “la negru” va viza, în principiu, toate categoriile de angajatori din sectorul privat, public sau cooperatist, asociaţii şi fundaţii, persoane fizice autorizate.Concluziile vizitelor de verificare (inspecţiile) vor fi concretizate în acte de control, iar acolo unde va fi cazul acestea vor fi însoţite de procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.Finalizarea actelor de aplicare a sancţiunilor se va face, după caz la sediul angajatorului contravenient sau la sediul inspectoratului, după investigaţii mai în detaliu şi consultări cu şeful ierarhic al inspectorului de muncă şi/sau conducerea inspectoratului. Sancţionarea cu amendă a contravenţiilor aferente muncii fără forme legale, nu va constitui însă un scop în sine pentru că nu întotdeauna rezolvă problema celui care lucrează “la negru”, în sensul protejării sale.Acţiunile ce vor contribui indirect la combaterea muncii „la negru” vor viza popularizarea legislaţiei în domeniu, informarea de specialitate, propaganda în favoarea muncii în formă legală, conştientizarea părţilor asupra dezavantajelor acestui tip de „raport de muncă”.Părţile participante la raportul sau la pseudoraportul de muncă vor fi consiliate în principal la locul de exercitare a acţiunii de verificare dar şi prin alte formule având şi un vădit caracter de prevenţie.
În acest sens vom avea în vedere:
– comunicate, note sau articole tematice sau de popularizare a legislaţiei şi faptelor contravenţionale, publicate sistematic în ziarele locale;
– invitarea mass – media la acţiunile de control;
– emisiuni informative la posturile de televiziune locale;
– editarea unui ghid informativ şi orientativ privind dezavantajele muncii “la negru”;
– organizarea şi susţinerea unor cursuri de informare şi perfecţionare în domeniul relaţiilor de muncă cu evidenţierea unor particularităţi ale raportului de muncă neevidenţiat scriptic şi consecinţele juridice al acestuia;
– intensificarea dialogului social cu sindicatele şi consilierea acestora pe probleme de legislaţie a muncii;
– promovarea unei campanii cu tematică prestabilită pentru informarea şi conştientizarea unor minorităţi ale populaţiei active din judeţ (rromii).
– promovarea unei campanii cu tematică prestabilită de protejare a copiilor împotriva utilizării acestora în cele mai grave forme de muncă. Munca copiilor va fi monitorizată de ITM în mod curent prin  controalele de fond la agenţii economici, în vederea asigurării mediului protectiv, constituţional şi legal şi aplicării coerciţiei legale angajatorului, acolo unde se impune;
– editarea unei broşuri privind problematica muncii “la negru”;
– colaborarea cu primăriile şi alte instituţii şi organisme pentru informare reciprocă asupra unor aspecte antrenate de munca “la negru”. Astfel, vom iniţia semnarea unor protocoale de colaborare cu  Inspectoratul Judeţean de Poliţie Arad, Jandarmeria şi Gardienii publici, pentru sprijin reciproc;

• Consideraţii finale

Prezenta strategie prezintă elementele minimale necesare organizării şi desfăşurării de către inspectorii de muncă din cadrul ITM Arad a unei activităţi susţinute, permanente de identificare şi sancţionare a cazurilor de muncă fără forme legale.Ea reprezintă punctul de vedere de plecare asupra combaterii muncii „la negru”, care cu siguranţă va fi ajustat şi completat în permanenţă, funcţie de experienţa dobândită pe parcursul confruntării cu acest adevărat flagel al economiei româneşti, dar nu numai.
De asemenea strategia va fi modificată în situaţia în care se vor schimba legislaţia, modul de abordare la nivel naţional sau resursele alocate inspectoratului

In toate cazurile au fost dispuse masurile necesare pentru intrarea imediata in legalitate.